Căutări populare: miel - drob - cozonac

Alege o reteta dupa ingrediente

Retete Hepatită, regim hepatic

Hepatită, regim hepatic

Reţetele de pe această pagină sunt recomandate atat în bolile fica­tului, cât şi în inflamaţiile cronice ale căilor biliare. Caracteristica dietei hepatice o constituie limitarea şi alegerea grăsi­milor, astfel încât să se evite contracţii puternice ale căilor biliare sensibile. Dintre alimente, asemenea efect pro­duce mai ales gălbenuşul de ou. De aici res­tricţia sa în dieta bolnavilor suferind de colecistită. În perioada cronică a acestor boli însă, se pot permite unul-două gălbenuşuri pe săptămână, în pre­parate culinare.

Grăsimea prăjită are un efect dău­nător asupra tracutului digestiv în gene­ral; ea îmbibă alimentul prăjit, făcându-l impermeabil pentru sucurile digestive şi prelungindu-i timpul de şedere în stomac, ceea ce poate declanşa o co­lică hepatică. Ca atare, toate felurile preparate cu grăsime prăjită se vor evita.

În calculoza biliară ("piatră la ficat"), alimentaţia va avea o acţiune profilactică, deoarece este bine dovedit că o dietă bogată în grăsime, ouă, creier, viscere în general, duce la excreţie bi­liară mărită de colesterol, care, în unele împrejurări, poate precipita şi forma calculi. Grăsimea vegetală (untdelemnul) este lipsită de colesterol şi în stare pură, fără să fi venit în contact cu focul şi să se fi descompus, adăugată la ali­mentele preparate, nu dă tulburări. Se ştie că grăsimea alimentară este cu atat mai digestibilă cu cât punctul ei de topire este mai coborât. Untdelemnul şi untul sunt din acest punct de vedere cele mai recomandabile. Seul şi osânza sunt, dimpotrivă, rău tolerate, iar un­tura, ca produs de topire al osânzei, este foarte nocivă. Trebuie să se ţină seama de că o excludere prea severă a grăsimilor, pe lângă că nu este acceptată de bolnavi, nu este nici ştiin­ţific motivată, deoarece grăsimile com­bat staza biliară, favorizând golirea veziculei şi împiedicând formarea calculilor. Se va adopta deci o cale de mijloc, limitând cantitatea de grăsime şi alegând-o dintre cele permise.

Proteinele se vor permite, dar alegându-le pe cele care provin din lapte, albuş, cărnuri slabe şi alimente vegetale. Zaharurile şi făinoasele (glucidele) constituie alimentaţia de bază a acestor bolnavi.

Hepatitele cronice impun un trata­ment dietetic asemănător celui schiţat mai sus. Şi aici vom limita grăsimile din alimentaţie şi vom recomanda glu­cidele şi proteinele. Se recomandă grăsimile uşor de di­gerat şi sărace în colesterol. Uleiul de floarea-soarelui este recomandat în pri­mul rând, apoi untul. S-a demonstrat că o alimentaţie bogată în proteine dă rezultate favora­bile în unele forme de hepatite cronice şi mai ales în steatoza hepatică a alcooli­cilor, deoarece un aport optim de pro­teine complete din lapte este util refacerii şi menţinerii unei bune stări a ficatului.Glucidele, ca sursă de glucoza şi glicogen, sunt utile bolnavului de hepatită cronică. Levuloza din miere şi fructe, în cantităţi egale cu dextroza, îmbogă­ţeşte ficatul în glicogen de două ori şi jumătate mai mult. Se ştie că un ficat este cu atât mai capabil să-şi îndeplinească numeroasele funcţii, cu cât este mai bogat în glicogen şi mai să­rac în depozite de grăsime neutră.

În ceea ce priveşte hepatitele acute icterigene, alimentaţia se conduce după starea bolnavului. În cazul unui debut cu tulburări digestive, ea este restrânsă la regimul hidrozaharat, timp de una-două zile, pentru ca apoi să se introducă cât mai repede posibil laptele, la început diluat cu apă minerală alcalină sau cu ceai, ulterior ca atare sau sub formă de iaurt, în cantitate de 1—1,5 litri pe zi. El este o sursă importantă de proteine, fiind totodată sărac în grăsimi.  Amestecat cu zahăr, devine mai uşor de digerat şi-şi ridică valoarea calorică; la fel, în asociere cu paste făinoase sau griş, care-l fac mai bine tolerat. Treptat şi odată cu apariţia poftei de mâncare vom lărgi alimentaţia, fără a permite grăsimile, decât atunci când scaunele s-au recolorat. Astfel avem ga­ranţia utilizării grăsimilor, a căror di­gestie şi resorbţie nu sunt posibile în absenţa acizilor biliari din intestin. Timp de încă 12 luni după completa decolorare a bolnavului, regimul va fi condus in continuare după principiile dietei hepatice, pentru a împiedica cronicizarea hepa­titei sau recidivele.

În modul de aplicare al dietei hepatice, rolul medicului este preponderent şi vor fi foarte importante constatările acestuia pentru modul cum vă veti continua regimul. Se va exclude sarea şi se va da un supli­ment de proteine din lapte în cirozele ascitogene. Se va limita consumul de gălbenuşuri şi grăsimi, în cazul unui colecist iritat, sau, dimpotrivă, aceste alimente vor fi indicate în caz de atonie veziculară cu stază biliară. În unele cazuri, ca de exemplu după colici hepatice, se reduce şi mai mult alimentaţia, bolnavul urmând timp de 24—28 de ore o dietă hidrozaharată, sau lacto-hidrozaharată, pentru ca ulterior să reia treptat alimentaţia, sub forma die­tei hepatice.

Dieta

Regim indicat în hepatite cronice fără tulburări ale metabolismului apei, convalescenţă după hepatită epidemică, colecistită şi angiocolite, în afara puseurilor acute, calculoză biliară.

Alimente permise: Lapte dulce şi bătut, ceaiuri de men­tă, tei, muşeţel, sunătoare, siropuri, sucuri de fructe şi legume, chisel, pâine neagră şi albă uscată, cartofi fierţi sau piure, cartofi copţi, făinoase, orez, griş, fulgi de ovăz, mămăligă, zarzava­turi şi legume, fructe crude sau compot, carne slabă de vacă, viţel, găină, pui, peşte slab (şalău, ştiucă, lin, păstrăv, crap), fiert sau la aburi, şuncă slabă, budinci de carne sau peşte, făinoase, omletă de albuş la aburi, 1/4—1/2 ou în preparate, brânză de vacă, iaurt, caş dulce, urdă, telemea desărată, unt şi untdelemn proaspăt, supe de zarza­vat, aluaturi uscate, biscuiţi, gelatină de fructe, de lapte, de brânză de vaci, sufleuri de albuş, ceai în cantitate normală, sosuri dietetice, miere, mar­meladă, dulceaţă.;

Alimente interzise: Alcool, cafea, cacao, apă rece, pâine proaspătă, cartofi prăjiţi, varză, fructe uleioase, mezeluri, conserve de carne, creier, ficat, carne de porc, de oaie, de gască, raţă, vânat, peşte gras sau afu­mat, brânzeturi grase sau fermentate, ouă în afară de preparate, nu mai mult de 1/2 ou pe zi, omletă, untură, slănină, grăsimi prăjite, rântaş, supe de oase sau de carne, aluaturi proaspete, aluat cu unt, îngheţată, piper, boia, muştar, hrean, ceapă, usturoi.

Norme generale:

Se vor da mese în cantităţi mici şi dese. Se vor evita băuturile şi ali­mentele reci. Se vor evita băuturile la masă; bolnavul va bea ceaiuri între mese.

Ardei umpluti cu carne de vita

Ardei umpluti cu carne de vita orez si rosii

Ardei umpluti cu legume dietetici

Ardei umpluti recomandati in bolile de ficat, inima si rinichi.

Broccoli cu cartofi si maioneza

Broccoli cu cartofi si maioneza de tofu, preparat cu frunze de patrunjel, telina si patrunjel

Budinca de branza de vaca cu morcovi

Budinca de branza de vaca cu morcovi, preparata cu unt, faina, gris si smantana

Budinca de orez cu mere

Budinca de orez cu mere prajite si scortisoara, preparata la cuptor, cu bezea din albus de ou

Carne de vita cu spanac

Carne de vita cu spanac preparata cu lapte si vin, aromata cu nucsoara si praz sau ceapa

Cartofi copti in cuptor

O reteta simpla de cartofi copti cu unt si sare

Cartofi cu foi de dafin la cuptor

Cartofi cu foi de dafin la cuptor si ulei de masline, o reteta greceasca traditionala

Cartofi fierti

Cartofi fierti cu unt si sare, una dintre cele mai simple si dietetice metode de a prepara cartoful

Chiftele "Trei legume" din fasole, naut si linte

Chiftele de linte, fasole boabe, fulgi de ovaz si nuci macinate, aromate cu chimion, coriandru, salvie si cimbru

Chiftele cu soia boabe, ovaz, cartofi si ceapa

Chiftele cu soia boabe, fulgi de ovaz fierti, cartofi si ceapa, condimentate cu boia dulce, cimbru si maghiran

Chiftele dietetice din carne de vita cu piure de morcovi

Reteta de chiftele dietetice din carne de vita, preparate cu lapte, putin gris si piure de morcovi

Chisel de gutui

Chisel de gutui, preparat cu apa, amidon si zahar, parfumat cu zahar vanilat

Ciorba asortata de legume

Ciorba asortata de legume, preparata cu cartofi, un dovlecel, fasole verde, morcovi si conopida

Ciorba de mazare cu morcovi telina si praz

Ciorba de mazare cu morcovi telina si praz, aromata cu maghiran, busuioc si chimion pudra

Ciulama dietetica de pui

Ciulama dietetica din carne de pui cu morcov si putina faina si smantana

Ciuperci umplute cu tofu si ceapa

Ciuperci umplute cu tofu si ceapa, condimentate cu busuioc, oregano si patrunjel verde

Clatite cu branza de vaca si smantana

Clatite din lapte, faina si oua, coapte la cuptor, cu umplutura de branza de vaca si smantana

Conopida orientala la microunde

Conopida orientala la microunde cu ghimbir ras, condimentata cu curcuma si coriandru

Crema de dovlecei

Supa crema de dovlecei, preparata cu supa de zarzavat, lapte, putina faina si o legatura de marar