Căutări populare: miel - drob - cozonac

Alege o reteta dupa ingrediente

Si nucul a fost la început un arbore sălbatic. Cu timpul, fructele lui au ocupat un loc important în hrana omului. Astfel, el este amintit în operele scriitorilor clasici evrei şi greci, iar nucile erau considerate de unele colec­tivităţi ca hrană pentru zei şi folosite ca recuzită în vrăjitorii.
Omul zile­lor noastre, practicand o alimentaţie mixtă, consumă nucile mai mult oca­zional, asociate cu paste făinoase sau în diferite preparate de deserturi si produse zaharoase.
Nucile conţin puţină apă, 13-17%, proteine şi mai ales grăsimi, 55-60%, fiind astfel fructe cu o mare valoare nutritivă. Mai conţin săruri şi vitamine. Nucile mai conţin toţi aminoacizii esenţiali, care, neputînd fi formaţi în corpul omului, trebuie să fie furnizaţi de alimente. Valoarea nutritivă a proteinelor din nuci este mai ridi­cată decît a celor din grau. Asocierea lor cu cerealele ridică valoarea mixturii obţi­nute. Datorită acestei însuşiri şi bogăţiei lor în unii aminoacizi esenţiali, nucile au fost denumite „carnea de porc a vegetarienilor".
Conţinutul de grăsimi al nucilor este în funcţie de gradul de uscare a miezului. Cea mai mare parte a grăsimilor din nuci este alcătuită din acizi graşi nesaturaţi: oleic 10-15%, linoleic 40-45%. Datorită bogăţiei sale în aceşti acizi, grăsimea din nuci previne creşterea colesterolului din sînge şi concură la scăderea hipercolesterolemiei.
Din nuci se obţine uşor şi ulei. El se întrebuinţează, atît ca aliment, cît şi în cos­metică, pentru gresarea părului sau ca emolient.
Datorită bogăţiei de grăsimi, miezul de nucă are o mare valoare calorică. In funcţie de gradul său de uscare şi de conţinutul de grăsimi, 100 g miez de nucă furnizează 550-670 de calorii. El are avantajul că fortifică substanţial dieta vegetarienilor. însă consumat aditiv, în cadrul unei diete normocalorice, prezintă neajunsul că măreşte aportul de calorii peste nevoile organismului şi predispune ia obezitate.
Spre a evita ca utilizarea lui să ducă la depăşirea trebuinţelor ener­getice, este recomandabil ca miezul de nucă să fie asociat cu produse sărace   în   calorii.
Pe langa trofine calorigene, nucile sînt bogate în săruri minerale. Comparativ cu multe alte prod *se alimentare, în cenuşa miezului de nucă se găsesc proporţii mari de calciu, magneziu, cupru etc.
Fiind, foarte sărace în sodiu şi bogate în potasiu, sărurile minerale din nuci faci­litează deplasarea raportului dintre aceste elemente în favoarea potasiului, ceea ce constituie un avantaj pentru eliminarea sodiului şi pentru diureză (combaterea retenţiei de apă şi a edemelor).
Datorită bogăţiei în grăsimi, nucile sînt evacuate din stomac într-un timp mai în­delungat. Ingerate în exces, o mare parte rămîn nedescompuse şi provoacă tulburări intestinale   (dureri abdominale şi  chiar diaree).
La baza acestor tulburări s-a stabilit că nu stau unele presupuse sub­stanţe iritante din conţinutul nucilor, ci proasta masticaţie, ca şi excesul cantitativ.
In concluzie, nucile sînt un fruct cu mare valoare nutritivă, care se cer însă consumate în stare sănătoasă, fără mucegaiuri şi alte alterări, care ar putea provoca indigestii.