Conservarea cimbrului

Cimbrul este o plantă condimentată cu multiple întrebuinţări atât în preparate culinare, cât şi pentru condimentarea diferitelor murături. Toate părţile plantei conţin uleiuri aromatice.
Se poate culege de când înfloreşte (când are aroma cea mai puternică) şi până toamna târziu, după ce se coace sămânţa. Cimbrul înflorit se spală bine de praf în multe ape; i se taie rădăcina, lăsând ramurile răsfirate să se usuce 2 zile la umbră. După aceea, se păstrează într-un săculeţ din pânză, care se agaţă de un cui în cămară. La fel se va proceda şi când se culege mai târziu, după ce s-a copt sămânţa. Se folosesc ramurile întregi sau numai frunzuliţele, florile şi seminţele, bine zdrobite, putând înlocui multe condimente din import. Pentru aroma sa deosebită, câte o ramură de cimbru se poate adăuga în aproape toate preparatele cu legume sau numai în produsele din carne.
Aceste plante aromatice, care se găsesc din abundenţă la noi în ţară, nu trebuie să lipsească din cămara nici unei gospodine. Fără ele nu se poate da gust mâncărurilor, sosurilor, ciorbelor şi altor preparate.