Regimul alimentar in reumatismul degenerativ si bolile metabolice

Corpul omenesc obţine energia din alimente. Ingerarea acestora în mod neraţional dă naştere la diferite boli metabolice: obezitatea, guta, diabetul. Acestea, la rândul lor, stau la baza proceselor degenerative şi atero-sclerotice. Că să înţelegem mai bine ce se întâmplă, trebuie să facem o mică incursiune în vastul teritoriu, încă insuficient cunoscut, al organismului omenesc, pe care să-l privim în totalitatea lui. Vom vedea că el este macroscopic compus din organe şi sisteme, iar microscopic dintr-o reţea de ţesuturi diferite, printre care şi ţesutul conjunctiv, care se întinde ca o pânză de păianjen la toate ni\elurile anatomice. El serveşte ca suport elastic pentru vase şi nervi, are rol în nutriţie şi dezintoxicant. Deoarece sucurile hrănitoare îl traversează, ca să ajungă în curentul circulator, îndeplineşte funcţia de sită în care se opresc toxinele.
De reţinut că fiecare organ şi sistem are ca schelet o reţea de ţesut conjunctiv, la care se adaugă celule specializate pentru diferitele funcţii ale aparatului respectiv. In mare, putem spune că ţesutul conjunctiv este deosebit de sensibil; el se poate inflama şi atunci, clinic, în aparatul locomotor apare un reumatism inflamator, sau poate să degenereze, dând naştere reumatismului degenerativ.
Şi acum să revenim la alimentaţie. Substanţa de bază a organismului, aşa cum se ştie, este proteina. Fiecare moleculă de proteină conţine un număr fix de aminoacizi. Aceştia şi proteinele au un rol foarte important în nutriţia organismului. In cursul digestiei, proteinele trebuie să fie descompuse până la aminoacizi liberi, pentru a putea fi absorbite de organism, prin tubul digestiv. Iată de ce este atât de important să se stabilească o dietă alimentară şi felul de preparare a hranei.
In afară de digestia proteinelor, în organism se mai face şi digestia glucidelor şi a lipidelor. Digestia glucidelor începe încă din cavitatea bucală, cu ajutorul enzimei numită ptialină, şi se continuă în intestin, cu ajutorul amilazei pancreatice. Ele ajută la descompunerea glucidelor până în monozaharide care se absorb în organism. Glucidele au o influenţă reglatoare asupra metabolismului protidic şi lipidic.
Digestia şi absorbţia lipidelor alimentare, adică a grăsimilor, se face cu ajutorul lipazei pancreatice, care le descompune în trigliceride, care sânt absorbite de organism, înţelegem deci că tulburările de sinteză moleculară prin deficienţe proteice, glucidice sau lipidice, stau la baza proceselor degenerative de ateroscleroză din organism. Cunoaşterea acestor tulburări stă la baza profilaxiei proceselor dege¬nerative şi aterosclerotice.
Menţionăm legătura dintre reumatismul degenerativ, artroze şi spondiloze, cu bolile metabolice: obezitatea, guta, diabetul, ateroscleroză.
Reumatismul degenerativ formează 50 % dintre reumatismele cronice, care se manifestă frecvent după vârsta de 50 de ani. Durerile în reumatismul degenerativ apar după oboseală şi dispar la repaus. Atât în reumatismul degenerativ, cât şi în artroze, alimentaţia are un rol foarte important.
Se ştie că spondiloza este o artroză a articulaţiilor coloanei vertebrale, iar cauzele care-i dau naştere sânt: hiperfuncţia, poziţiile vicioase în muncă, obezitatea, traumatismele, anomaliile congenitale etc. Durerile în spondiloză apar şi ca urmare a tulburărilor digestive, iar acestea sânt cauzate de o alimentaţie neraţională. Terapia urmăreşte înlăturarea tuturor cauzelor care provoacă durerile, concomitent cu tratamentul local al spondilozei.
O boală a excesului alimentar este, aşa cum se ştie, obezitatea. Ea se caracterizează prin prezenţa unor depozite excesive de grăsimi în organism şi predispune la rându-i la boli cardiovasculare, ateroscleroză, reumatism degenerativ. A trata obezitatea înseamnă a evita un număr de boli cronice degenerative,ca hipertensiunea arterială, diabetul, bolile cardiace, litiaza biliară şi hepatică, emfizemul pulmonar şi reumatismul degenerativ. Chiar şi cancerul şi tuberculoza sânt mai frecvente la obezi. In tratamentul obezităţii, primul rol îl joacă dieta alimentară.
0 altă boală care este efectul unei tulburări metabolice este guta. Ea se caracterizează prin creşterea acidului uric în sânge. Se poate complica cu leziuni cardiovascu¬lare, renale şi cu diabet. Regimul alimentar al gutoşilor presupune reducerea prote¬inelor din dietă (nu se vor consuma: ficat, rinichi, creier, sardele, nici dulciuri).
La adulţi guta se însoţeşte de reumatism degenerativ, care apare mai ales la sedentari. Sub 50 de ani, guta apare mai frecvent la bărbaţi decât la femei. Există o strânsă legătură între gută şi reumatismul degenerativ, care pe fondul ei devine mult mai grav.
Regimul alimentar pentru prevenirea şi combaterea bolilor metabolice este deci de cea mai mare importanţă. Trebuie ţinut seama de faptul că ateroscleroză şi reumatismul degenerativ îşi sporesc incidenţa odată cu vârsta, precum şi de acela că amândouă sânt boli ale întregului organism. Dacă un subiect suferă de artroză la o articulaţie, sigur există artroze şi în celelalte articulaţii, dar ele nu se manifestă clinic.
Ateroscleroză şi boala artrozică merg paralel până după vârsta de 50—60 de ani, când prima devine mai frecventă la bărbaţi, iar a doua la femei, din cauza tulburărilor endocrine.
Diabetul zaharat, boală care depinde de regimul alimentar, este urmarea unei tulburări metabolice cronice, cu componentă ereditară şi cu deficienţă insuhnică. Factorii predispozanţi în diabet pot fi, aşadar, ereditatea, obezitatea şi factorii endocrini. A combate diabetul înseamnă a face profilaxia multor procese degenerative din organism. Iar combaterea bolilor degenerative se face prin tratarea bolilor metabolice.