Socul (Sambucus nigra)

Socul (Sambucus nigra) învăţăm din copilărie să iubim socul, căci din el ne confecţionează fraţii mai mari fluiere sau alte jucării. In popor,însă, el este cunoscut ca un arbust de leac. Se ştie, printre cei bătrîni, că în primăvară organismul omului iese mai slăbit şi mai predispus la îmbolnăviri, ca urmare a carenţelor în vitamine. A rămas în tradiţie că frunzele de soc, uscate din toamnă şi folosite la prepa¬rarea ceaiului, aduc corpului vigoarea aşteptată. Se recomandă o ceaşcă de ceai dimineaţa şi cu o oră înainte de a servi masa. Se poate urma astfel o cură. Are bune rezultate în vitaminzarea şi mine¬ralizarea organismului. In unele ţări occidentale, ca Germania de exemplu, florile de soc se folosesc la prepararea prăjiturilor cu ideea că ele combat frigurile. în „boala de apă" sau hidropie, ceaiul din rădăcină de soc face să se elimine apa din ţesuturi deosebit de repede. Din boabele de soc se prepară dulceaţă sau gemuri pentru iarnă. Se folosesc, se spune, mai eficient decît o cură de struguri. O lingură din gemul de fructe de soc, amestecată într-un pahar cu apă, dă o excelentă băutură răcoritoare, cu bune rezultate în curăţirea rinichilor şi regularizarea stomacului. Boabele con¬sumate uscate sînt la fel de folositoare. Ele măresc diureza.