Salata de vinete (conserva)

Calitatea salatei de vinete conserva depinde, în primul rând, de calitatea vinetelor. Ele trebuie să fie de mărime mijlocie, de circa 1/4 kg fiecare, să aibă culoarea închisă, aproape neagră (înseamnă că sunt bine coapte), să fie lucioase (înseamnă că sunt proaspete), pufoase, ca un burete, mai ales la vârf (înseamnă că nu au seminţe mari).
In al doilea rând, calitatea salatei depinde de modul în care se coc vinetele. Vinetele nu se curăţă cu apă, căci dispare gustul de copt, ci numai cu un cuţit inoxidabil. Vinetele, scurse de zeamă, se toacă cu un cuţit din plastic sau, preferabil, din lemn, căci fiind mai greu, cu lama mai groasă, cu el se toacă mai bine şi mai repede. Vinetele se pot trece prin diverse aparate de presat, prin care se reţin şi o parte din seminţele mai mari.
Vinetele se pot conserva şi netocate, în şuviţe (aşa cum se găsesc pe planşetă, după ce s-a scurs zeama). Tocate sau în şuviţe se pun cu linguriţa în borcane de 1/2 1 sau mai mici, presându-le bine, ca să nu rămână goluri şi lăsând un spaţiu liber de 2-3 cm sub gura borcanelor. în fiecare borcan, peste vinete se aşează câte o jumătate de roşie, cu partea bombată în sus, care le va proteja să nu se usuce pe parcursul conservării. Borcanele se leagă şi se sterilizează 30 minute, ca şi conservele precedente. Iarna, vinetele se pregătesc obişnuit, cu untdelemn, zeamă de lămâie, ceapă şi sare sau, după gust, cu maioneză (v. „Salată de vinete").
în congelator mare, vinetele se pot păstra numai tocate, fară nici un adaos, în pungă de nylon; la nevoie, se ia cantitatea necesară şi, după ce se dezgheaţă şi se scurge apa rezultata, se pregatesc obisnuit, avand acelasi gust ca si vara. Vinetele crude nu se pot conserva inghetate.