Carnată

Carnea şi peştele sunt componenţii săi de bază. Acest tip de almentaţie aduce un exces de proteine şi grăsimi cu efecte negative pentru sănătate, de exemplu: excesul de acid uric şi de colesterol, putrefacţie intestinală şi un risc crescut de boli cardiace ischemice (infarct, anghină pectorală) şi de cancer.

Omnivoră

Este alimentaţia pe care o urmează cea mai mare parte a oamenilor care mănâncă de toate, inclusiv o gamă largă de produse de origine animală şi vegetală.

Ovolactovegetariană

Alimentaţia ovolactovegetariană exclude carnea, peştele şi păsările. Include ouăle şi laptele în cantităţi mici şi moderate şi, mai ales vegetalele: cereale, fructe, produse de grădinărit (zarzavaturi, leguminoase şi tubercule). Aceasta este recunoscută ca o dietă care satisface perfect din punct de vedere nutritiv , uşor de urmat, potrivită pentru copii şi cu multe avantaje faţă de alimentaţia omnivoră.

Este recomandat ca adulţii să limiteze consumul de ouă la trei pe săptămână şi să folosească produse lactate degresate pentru a evita un aport excesiv de colesterol.

Lactovegetariană

Aceasta include doar laptele şi derivatele sale ca alimente de origine animală. Ea este, de asemenea, satisfăcătoare în ceea ce priveşte aportul nutritiv. Proteinele din lapte completează şi îmbogăţesc proteinele vegetale, astfel că se obţin cu uşurinţă toţi aminoacizii esenţiali. Este recomandat să se folosească produse lactate degresate în special de către adulţi.

Vegetariană strictă

în limba spaniolă mai este numită „vegetaliana" sau „veganista". Ea include doar alimente vegetale, fără nici un produs de origine animală. Oferă toţi factorii nutritivi necesari, proteine şi vitamina B12. Aceasta se întâmplă totdeauna când se iau anumite precauţii cu privire la alegerea şi combinarea alimentelor.

Acest tip de alimentaţie prezintă avantaje interesante faţă de dieta omnivoră şi aceasta constă în faptul că dă cele mai bune rezultate în prevenirea şi tratarea bolilor cronice degenerative ca: ateroscleroza (probleme circulatorii, anghină pectorală, infarctul de miocard), afecţiunile reumatice şi cancerul între altele. Vorbind de alimentaţia vegetariană strictă nu ne referim la unele din dietele carenţiale şi dezechilibrate cum ar fi cea numită macrobiotică (în care se consumă doar cereale) sau crudivoră (în care se cunsumă doar alimente crude), ci la o alimentaţie exclusiv vegetală, dar variată şi satisfăcătoare din punct de vedere nutritiv.