Pregatirea preliminara a ciupercilor

Ciupercile cele mai indicate sunt cele de cultură, care sunt comestibile, Iară nici un risc, cu condiţia să se consume numai proaspete sau din conserve.
Ciupercile comestibile care cresc liber în natură sunt multe şi foarte bune, dar prezintă riscuri pentru nespecialişti, din cauza similitudinii cu cele otrăvitoare. Se pot confunda uşor şi urmările pot fi fatale. Se recomandă să se consume numai soiurile bine cunoscute de toată lumea, după o documentare serioasă. Chiar şi acestea pot deveni periculoase, când ploile durează mult şi afară este cald (timp favorabil pentru dezvoltarea ciupercilor); dacă sunt ciuperci otrăvitoare în preajmă, apa care se scurge de la acestea va fi absorbită şi de către cele comestibile, devenind astfel otrăvitoare.
Ciupercile comestibile trebuie consumate cel mult a doua zi după ce au fost culese, altfel chiar dacă se păstrează la frigider (la congelator nu se pot păstra crude), după 2-3 zile se înmoaie, devin lipicioase şi consumate astfel pot produce indigestii cu urmări grave, devin chiar otrăvitoare.
Ciupercile trebuie, în primul rând, curăţate după specificul lor, controlân- du-se şi îndepărtându-se părţile viermănoase. Ciupercile prea bătrâne nu se folosesc, deoarece pot provoca indigestii cu urmări grave, chiar dacă nu otrăviri. Se spală în multă apă, de preferat într-un lighean mare, când sunt mai multe, din care se scot cu o strecurătoare de macaroane (cu găuri mari), scurse de apă şi toate impurităţile (nisip, pământ). Nu este corect să se scurgă apa de pe ele, deoarece se reţine nisipul dedesubt. Ciupercile cu pălăria mare se spală ţinându-se cu lamelele în sus la un jet de apă, ca să rămână întregi pentru a fi preparate pe grătar, pane, umplute etc.
La fiert, nu se pune sare, numai la cele fragile ca să le întărească.
Ciupercile, datorită uleiurilor eterice pe care le conţin şi care le dau aroma specifică, sunt, foarte agreate de consumatori. Ele conţin proteine în cantitate destul de mare, deci sunt un aliment valoros, dar şi multă celuloză, greu de digerat. Este necesar să se ţină seama de câteva sfaturi în legătură cu măsurile urgente care trebuie luate, în caz de intoxicare, până la venirea medicului. Semnele de intoxicare se manifestă după câteva ore (după gravitatea otrăvirii şi rezistenţa organismului) şi cele mai vizibile sunt: vomă, dureri de cap, frisoane, paloare şi uneori diaree. în primele 2-3 ore (cât timp alimentele mai sunt în stomac) se recomandă să se bea mult lapte, sau, în lipsă, apă călduţă cu sare sau bicarbonat, care provoacă vomă, sau să se introducă un deget în gât, ca să se elimine conţinutul stomacului. După 3-4 ore, nu mai are efect vomarea, deoarece alimentele trec mai departe (chiar să se împiedice acest lucru, fiind dăunător), otrăvurile absorbite din tubul digestiv intrând în sânge. Pentru oprirea spasmelor de vomitare se vor da ape minerale gazoase sau sifon şi pentru eliminarea otrăvurilor, prin urină, cât mai mult lapte şi ceaiuri diuretice. Se vor face frecţii cu apă cu oţet ca să se atenueze năduşelile. Băuturile alcoolice vor fi evitate cu desăvârşire. Numai medicul poate ajuta eficient, dacă este chemat la timp.