Valoarea nutritiva a produselor alimentare

Capacitatea unui aliment de a contribui la acoperirea trebuinţelor metabolice ale organismului depinde nu numai de valoarea lui calorică, ci mai ales de numărul şi interproporţia trofinelor pe care le conţine, precum şi de relaţiile acestora cu alte substanţe coexistente în produsul respectiv şi de efectul său asupra stării psihice a consumatorului.
Compoziţia alimentelor naturale este influenţată nu numai de regnul din care provin, ci şi de condiţiile de dezvoltare, de stadiul de recoltare şi de modul de păstrare a produselor recoltate. In acelaşi regn sunt deosebiri mari de la o specie la alta şi în cadrul aceleiaşi specii, compoziţia alimentului diferă în funcţie de varietatea cultivată, de gradul de maturare şi de partea folosită. Apoi conţinutul în trofine al alimentelor este amplu influenţat de condiţiile agrotehnice (compoziţia solului, natura îngrăşămintelor etc.), de starea de alimentaţie a animalelor şi de factorii climatici (temperatură, umiditate, luminozitate). Pe lângă aceşti factori, la apariţia deosebirilor în eficienţa nutriţională mai contribuie faptul că unele alimente naturale conţin diferite substanţe rezultate din metabolismul propriu al speciei şi sunt capabile să inactiveze unele trofine, să Ie reducă absorbţia din intestin sau să interfereze utilizarea lor pe piaţa metabolică. Cu toate că se deosebesc ca natură fizico-chimică şi ca mecanism de acţiune, faptul că aceşti compuşi au comun efectul contrar eutroficităţii ne-a determinat să-i grupăm şi să-i descriem sub denumirea generală de substanţe antinutritice naturale.
Eficienţa nutriţională a produselor alimentare industriale sau culinare variază cu reţeta de fabricaţie şi cu natura procesului tehnologic (starea materiei prime, gradul de îndepărtare a părţilor nedigerabile, metoda folosită pentru prelungirea duratei de conservabilitate etc.). In cursul acestor prelucrări, adeseori se îndepărtează sau se pierd unele trofine, ceea ce provoacă sau agravează un dezechilibru, iar tratamentul termic sau adăugarea unor ingrediente poate inactiva anumite trofine sau poate micşora utilizarea lor digestivă şi metabolică. Atitudinea omului faţă de un produs alimentar fiind determinată de proprietăţile sale senzoriale, dacă acestea nu corespund deprinderilor consumatorului şi nu stimulează apetitul, capabil să provoace secreţia psihică a sucurilor digestive, organismul nu beneficiază de el în măsura valorii sale nutritive.
Intrucât omul consumă în aceleaşi timp mai multe produse alimentare, ceea ce interesează în acoperirea trebuinţelor sale metabolice nu este numai valoarea nutritivă a fiecărui aliment în parte, ci mai ales capacitatea nutriţională a dietei în totalitatea sa, care în fond reprezintă reacţia organismului faţă de mixtura de trofine realizată prin contribuţia tuturor produselor care participă la alcătuirea meniului. Hotărâtor pentru o hrănire corectă fiind coexistenţa în proporţii optime a tuturor trofinelor, care iau parte la desfă-şurarea normală a proceselor metabolice, felul cum se asociază diferite alimente în compunerea meniului zilnic are o importanţă mai mare decât aptitudinea nutriţională a fiecărui produs în parte. Deoarece sortimentul de alimente este din ce în ce mai bogat şi compoziţia lor variază în limite largi, de la unul la altul, pentru a se asocia produse care se corectează şi se completează reciproc este necesară cunoaşterea criteriului de selecţionare a lor. In funcţie de valoarea biologică şi de natura trofinelor prin care se impun în alimentaţia omului, noi am împărţit diferitele produse alimentare în 8 grupei
I. Lapte şi brânzeturi
II. Carne si peste
III. Ouă
IV. Legume şi fructe
 V. Derivate de cereale, leguminoase uscate şi fructe oleaginoase
VI. Produse zaharoase
VII. Grăsimi
VIII. Băuturi
La fiecare grupă de alimente trebuie cunoscut, atât prin ce trofine se impun şi sunt de neânlocuit produsele respective, spre a prevedea urmările lipsei lor din hrană, cât şi ce deficienţe sau inconveniente nutriţionale au, pentru a şti ce consecinţe poate să aibă folosirea lor în exces. Cunoscând avantajele şi lipsurile, pe de o parte se uşurează se-lecţionarea alimentelor pe criterii ştiinţifice, iar pe de alta se evită riscul asocierii unor alimente care au aceleaşi deficienţe. în timp ce produsele alimentare din aceeaşi grupă, având proprietăţi nutritive apropiate, se pot înlocui unele cu altele (substituiri intragrupale), fără neajunsul dezechilibrării dietei, cele aparţinând la grupe diferite nu sunt interşanjabile.

NR: Pe site-ul nostru gasiti relatata in detaliu valoarea nutritiva pentru toate aceste grupe alimentare, folositi functia de cautare.