Trăim într-un timp de trezire a interesului pentru vegetarianism cum nu a fost niciodată în trecut. Dar diferenţa faţă de epocile trecute, când apărătorii dietei vegetariene erau oameni maturi cu experienţă în domeniul filozofiei şi al ştiinţei, este că astăzi tinerii caută cu entuziasm un stil de viaţă mai simplu şi mai natural.

Universităţi atât de renumite ca Universitatea Yale din Statele Unite, oferă acum studenţilor un meniu pregătit din alimente vegetariene integrale şi crescute ecologic. Chiftelele şi biftecurile cu cartofi prăjiţi, care ani şi ani au fost felurile preferate de către tinerii din ţările dezvoltate, acum sunt înlocuite cu produse preparate pe bază de soia , de cereale integrale în varietăţi diverse, de salate şi de zarzavaturi provenite din culturi biologice, fără conservanţi, coloranţi şi alte adaosuri.

Motivaţii în favoarea sănătăţii

Până către ani şaizeci, experţii în nutriţie erau preocupaţi mai mult de acoperirea carenţelor alimentare şi se îngrijau mai degrabă ca alimentele consumate să aibă suficiente calorii, decât de calitatea acestora. Pe la prima jumătate a secolului nostru s-a trezit şi s-a reafirmat mitul proteinelor; Trebuia să se consume suficiente proteine (mai mult decât era nevoie în realitate), şi se credea că recurgerea la produsele carnate era cea mai bună cale de a le obţine.

Iată că în ultima vreme cercetătorii şi experţii în nutriţie au dovedit că este mai importantă preocuparea pentru calitatea alimentelor decât pentru cantitate. Ei au stabilit că necesităţile de proteine sunt mai mici decât se credea că problemele ce le ridica nutriţia în ţările dezvoltate erau datorate tocmai consumului excesiv de alimente de origine animală, de grăsimi şi de zahăr ca şi de lipsa de produse vegetale (fructe, cereale şi zarzavaturi).

In ultimul timp apar din ce în ce mai multe declaraţii în favoarea alimentaţiei vegetariene, atât din partea cercetătorilor şi experţilor în medicina preventivă, cât şi din partea insti-tuţilor şi organismelor oficiale, naţionale şi internaţionale. Astăzi prin mijloacele de comunicare nu se mai aud recomandări în favoarea consumului de carne; în schimb insistă asupra necesităţii de a consuma vegetele din abundenţă.

Asociaţia Dietetică Nordamericană, recunoscută prin declaraţiile sale cumpănite, deja din 1980 şi-a dat avizul că; din ce în ce apar mai multe dovezi ştiinţifice în sprijinul unor relaţii
pozitive între alimentaţia pe bază de vegetale şi prevenirea unor boli cronice degenerative, ca obezitatea, afecţunile coronariene, hipertensiunea arterială, diabetul, cancerul de colon şi altele.

In Spania, profesorul Grande Coviân, una dintre autorităţile cele mai prestigioase în domeniul nutriţiei din aceasă ţară, în ciuda criticilor pe care le aduce vegetarianismului, spune în cartea sa ; „Dieta lactoovovegetariană poate fi de fapt, perfect satisfăcătoare din punct de vedere nutritiv Iar în final recunoaşte că „ însăşi dieta vegetariană strictă poate fi indicată pentru adulţi dacă se are în vedere să se corecteze lipsurile sale vădite“ De asemenea el zice mai departe: „carnea nu este indispensabilăpentu hrana omului.

Doctorul Miguel Aguilar, membru de onoare al Societăţii Regale Spaniole de fizică şi cercetător în Consiliul Superior de Cercetări Ştiinţifice, în lucrarea sa „Dieta vege-teriană o cale către o alimentaţie echili-brată“ (Ediciones Temas de Hoy, 1990) demonstrează cu argumente ştiinţifice că dieta vegetariană este superioară celei omnivore în general şi îndeosebi celei occidentale. In această interesantă lucrare se demolează cu rigoarea datelor numeroasele banalităţi pe care societatea occidentală la susţine în legătură cu carnea: că proteinele sale sunt de o calitate superioară, sau că ea este cea mai bună sursă pentru necesarul de fier.

1. Boli cardiovasculare

In interesanta informaţie publicată recent de către Organizaţia Mondală a Sănătăţii (O.M.S.), „Dietă, nutriţie şi prevenirea bolilor cronice“ există un capitol dedicat bolilor cardiovasculare, în care un grup internaţional de experţi înmănunchează ultimile cercetări în legătură cu avantajele dietei pe bază de vegetale. Intr-unul din paragrafe spune astfel:

„Subgrupele de populaţie care folosesc o dietă bogată în alimente de origine vegetală prezintă o rată mai scăzută de cardiopatie coronariană decât restul populaţiei în general. De exemplu, adventiştii de ziua a şaptea din Norvegia şi din Olanda au un indice de cardiopatie coronariană de trei ori mai mic sau până la jumătate faţă de alte populaţii ţinute sub observaţie din restul populaţiei generale. Adventiştii de ziua a şaptea care mănâncă carne, prezintă o rată de mortalitate mai ridicată decât cei care sunt vegetarieni, la fel şi vegetarienii britanici au un indice de mortalitate cauzat de cardiopatie coronariană cu 30% inferior faţă de nevegetarieni, făcând abstacţie de consumul mai mic sau mai mare de ţigări. Concentraţia de colesterol seric, este considerabil mai scăzută la vegetarieni decât la lactoovovegetarieni şi nevegetarieni"?

Profesorul Grande Coviân, înglobează în cartea sa4 un studiu realizat în Universitatea din Loma Linda (S.U.A.), cu 27. 530 de adventişti, dintre care jumătate erau ovolactovege-tarieni sau vegetarieni stricţi. Rezultatele au arătat că mortalitatea coronariană (infarctul de miocard) la adventiştii era doar de 55% în raport cu restul populaţiei. Mai mult încă: adventiştii care mâncau carne de mai mult de 4 ori pe săptămână , aveau cu 70% mai ridicat riscul de a muri datorită bolilor coronariene (factor 1,7), decât adventiştii vegetarieni. Ştiindu-se că nici unul dintre ei nu fuma şi că toţi urmau un stil de viaţă asemănător, diferenţele în ceea ce priveşte riscul de infarct se datorau doar alimentaţiei.

In prestigioasa revistă medicală „Lancet“ s-a publicat recent un studiu, potrivit căruia la 82% din bolnavii de arteroscleroză care au urmat o dietă vegetariană, cu un conţinut scăzut de grăsimi, pe lângă faptul că s-au abţinut de la fumat şi că au practicat exerciţul fizic, s-a produs o scădere a depozitelor de colesterol care îngustează diametrul arterelor şi îngreunează circulaţia sângelui.6

2. Colesterolul

Dieta vegetariană strictă nu conţine colesterol, căci această substanţă se întâlneşte doar în alimentaţia de origine animală. Nici un fruct, nici o cereală sau zarzavat nu conţine colesterol. Organismul este capabil să-şi fabrice colesterolul propriu de care are nevoie pornind de la acizii graşi din dietă. Dar când mai cu seamă se ingeră cantităţi importante de colesterol odată cu alimentale, nivelul acestuia în sânge urcă îngrijorător.

Vegetarienii au un mai mic nivel de colesterol în sânge, fapt care-i protejează contra aterosclerozei, infarctului de miocard, trombozelor cerebrale şi alte afecţiuni cardiovasculare. S-a putut dovedi că adventiştii vegetarieni au un nivel mediu de colesterol de 149 mg/dl, în timp ce neadventiştii care mănâncă carne au un procentaj de 214 mg/dl.7 In Australia s-a realizat un studiu destinat să exemplifice acţiunea dietei asupra nivelului de colesterol. Unui grup de persoane i s-a dat să mănânce printre altele 150 gr de carne zilnic, în timp ce altui grup i s-a dat aceeaşi dietă înlocuind însă carnea prin proteine de gluten şi de soia. După şase săptămâni vegetarienii au realizat o scădere a colesterolului dublă, faţă de cei care au urmat dieta cu carne slabă.

3. Cancerul

O dietă vegetariană protejează împotriva cancerului pentru mai multe motive:

• Este bogată în substanţe protectoare împotriva cancerului, care se găsesc doar în alimente vegetale: carotenul sau pro-vitamina A (în morcovi, ardei şi alte zarzavaturi colorate), enzime care inactivea-ză benzopirenul care este atât de cancerigen (în varză şi în lăptucă),9 inhibator al proteazelor (în leguminoase) şi antioxidante (vitamina C).
• Conţine fibră vegetală din abundeţă a cărei lipsă măreşte riscul de cancer de colon. Carnea nu conţine deloc fibră vegetală (celuloză). Fibra absoarbe şi colectează substanţele cancerigene care s-ar putea găsi în intestin şi face acelaşi lucru cu colesterolul şi cu sărurile biliare.
• În mod obişnuit vegetarienii consumă mult mai puţine grăsimi decât nevege-tarienii. în plus, grăsimile vegetale conţin în general acizi graşi mono sau polinesaturaşi cu o acţiune protectoare împotriva cancerului şi favorabilă sănătăţii. S-a demonstrat că proporţional cu consumul de grăsimi animale, este şi rata mortalităţii de cancer de sân.
• Alimentaţia pe bază vegetală este lipsită de substanţe cancerigene care se găsesc în carne ca: bezpiren, netilcolantren, nitriţi ca şi hormoni care sunt folosiţi pentru îngrăşarea animalelor.

în studiul informativ al unui grup de experţi de la O.M.S. „Dietă, nutriţie şi prevenirea bolilor cronice“ se spune că: „ratele cele mai scăzute de cancer de colon şi de rect între adventiştii de ziua a şaptea din California (unde s-au realizat numeroase studii despre acest subiect) dintre care jumătate sunt vegetarieni, sprijinesc ipoteza efectului protector al dietei vegetariene, mai ales că acest grup de populaţie se abţine de la consumul alcoolului", Codul European împotriva Cancerului, coincizând cu tot ce s-a spus până aici, recomandă o alimentaţie bazată pe fructe şi zarzavaturi proaspete ca şi pe cereale bogate în fibră, adică, integrale.

4. Obezitatea

Cea mai mare parte din studiile efectuate, demonstrează că cei care se alimentează pe bază de vegetale cântăresc în medie între 4 şi 10 Kg mai puţin, decât cei care consumă carne cu regularitate.

Potrivit unui studiu informativ al unui grup de experţi de la O.M.S., se adună din ce în ce mai multe dovezi care arată că excesul de grăsimi în dietă favorizează creşterea în greutate. Cu cât este mai mare proporţia de calorii care provin din grăsimi în dietă, cu atât este mai mare riscul obezităţii.

Aceste rezultate statistice şi experimentale publicate în studiile informative ale O.M.S., concordă cu faptul că vegetarienii ingeră o cantitate mai mică de grăsimi, atât în termeni absoluţi (grame de grăsimi zilnic), cât şi relativ.

5. Tensiunea arterială

Potrivit unei informaţii a experţilor de la O.M.S. „studile epidemiologice arată în mod sistematic, că presiunea arterială în rândul vegeterienilor este mai coborâtă decât între nevegetarieni (...) Desigur, nu este uşor de a determina cauza precisă a acestor rezultate, pentru că aceste studii semnalează că acolo unde se întâlnesc componente de origine animală, proteine sau grăsimi, acestea pot influenţa presiunea arterială în rândul populaţiei bine hrănite".

În informaţia amintită se recomandă ca un mijloc de a evita atât hipretensiunea cât şi obezitatea, să se urmeze o dietă cu un conţinut scăzut de grăsimi, dar bogată în hidraţi de carbon complecşi (de exemplu cereale integrale), să se reducă la minimum ingestia alcoolului cât şi reducerea consumului de sare.

6. Diabetul

Cei care nu consumă carne, riscă mai puţin să se îmbolnăvească de diabet. în special, există studii care precizează că un consum regulat şi îmbelşugat de carne este în strânsă legătură cu apariţia diabetului. In concordanţă cu aceasta vor trebui revizuite toate dietele care până acuma erau recomandate diabeticilor, în meniul cărora era nelipsită friptura la grătar. Deci putem vedea foarte bine, că se obişnuia să se recomande diabeticilor să mănânce, tocmai acele lucruri care le cauzau sau le agravau boala.

7. Osteoporoza

8. Rezistenţa fizică