Aţi auzit, desigur, de persoane care se alimentează vegetarian, dar suferă totuşi de multe boli. Este posibil acest lucru? 

În primul rând, trebuie să avem clar în minte că alegerea unui regim alimentar vegetarian nu ne scuteşte în totalitate de posibilitatea îmbolnăvirii. Să nu uităm că nutritia constituie doar unul din cei opt factori care ne influenţează sănătatea. Regimul alimentar vegetarian scade însă vertiginos probabilitatea îmbolnăvirii. Pentru aceasta este însă nevoie să ţinem seama şi de rândurile din acest subcapitol.

Cum ne putem îmbolnăvi chiar dacă folosim acest regim? în primul rând, nepregătind corespunzător alimentele. (Acest lucru se va studia în continuare). O altă cauză o constituie greşelile legate de felul cum mâncăm, când mâncăm şi cât mâncăm. Vom analiza, pe rând, aceste aspecte.

Cum mâncăm?

"Dacă stai la masă ... ia seama ce ai înainte ... dacă eşti prea lacom ..." 

Pentru a ajunge la toate celulele corpului, elementele nutritive din alimente trebuie „desfăcute” în particulele cele mai fine. Ce înseamnă aceasta? în clipa când ajunge în cavitatea bucală, alimentul trebuie mestecat foarte bine. Fiecare bol alimentar ajuns în gură trebuie mestecat de 40 de ori! Rar, în tihnă, fără grabă. Veţi spune, probabil, că ne va trebui o zi întreagă pentru a tot mesteca. Lucrurile nu stau astfel. Dacă vom mesteca bine mâncarea, nu va trebui să mâncăm mult (avantaj!) şi toate elementele nutritive vor ajunge la destinaţie, adică la celulele organismului. Deci, în cavitatea bucală, alimentele trebuie fărâmiţate foarte fin, pentru că, la urma urmei, în stomac nu avem dinţi.

în stomac digestia este continuată şi cel mai mare bine pe care-1 puteţi face stomacului dumneavoastră este să-i oferiţi o atmosferă plăcută la masă - fără discuţii, fără stres, fără agitaţie şi grabă. Este mai de folos să nu servesti o masă decât să mănânci în condiţii neprielnice. După aceea, hrana noastră, sub forma nutrienţilor, este asimilată în sânge la nivelul intestinului subţire. Repet, cu cât este mestecată şi digerată mai bine, cu atât corpul beneficiază de o cantitate mai mare de elemente nutritive.

Ce se întâmplă dacă nu mestecăm bine? Tot ce nu ajunge în faza minusculă de nutrient trece pur şi simplu prin corp şi este eliminat. Nu este păcat de atâta cheltuială cu procurarea alimentelor, care ştim că sunt atât de scumpe, de timpul petrecut cu pregătirea lor, fără să mai vorbim de pierderea pe care o suferă sănătatea noastră? Apoi, hrana nemestecată bine în cavitatea bucală atrage după sine îmbolnăvirea următoarelor componente ale sistemului digestiv, care vor trebui să suplinească acest neajuns. La început, omul simte acest lucru printr-o senzaţie incomodă de balonare şi de ghem dureros în stomac, iar cu timpul dureri tot mai mari, disconforturi, indigestii, greţuri, vărsături, arsuri, etc., care vor duce la boli foarte grave: gastrite, ulcere, cancere etc.

Încă un lucru important: nu trebuie să bem apă în timpul mesei pentru că digestia din stomac este încetinită. Sucul gastric este răcit şi diluat prin ingerare de apă în timpul mesei. Dacă bem apă în timpul mesei, alimentele vor sta mai mult timp în stomac, îl suprasolicită şi îl predispun la îmbolnăviri. Alimentele vor trece în intestin înainte de terminarea digestiei gastrice (care este întârziată); diluarea sucului gastric duce la micşorarea capacităţii de dezinfectare a alimentelor, mărindu-se riscul de trecere în intestin a unor microbi şi virusuri care dau infecţiile intestinale. Personal, sunt convinsă că aproape 50% din îmbolnăvirile stomacului sunt cauzate de consumul de apă în timpul mesei, obicei atât de dăunător.

Când mâncăm?

Multe boli provin din nerespectarea unui orar regulat pentru masă. Ideal este să mâncăm la ore regulate. Nu se poate impune o regulă generală, pentru că fiecare om are propriul său program, însă, în funcţie de acesta, fiecare trebuie să-şi hotărască un timp pentru fiecare masă. Intervale regulate de masă şi timp de repaus pentru organele digestive dau organismului, ca întreg, un ritm de lucru foarte benefic.

Foarte importantă este masa de dimineaţă. Numele ei în limba română este total necorespunzător. Nu trebuie nicidecum sa fie un mic dejun, dimpotrivă, trebuie să fie cea mai consistentă masă a zilei (în limba engleza sună cel mai bine breakfast, ceea ce înseamnă întreruperea postului/repausului stomacului din timpul nopţii). Orice maşină este încărcată cu combustibil înainte de a pleca la drum; doar omul îşi uzează motorul maşinăriei mâncând mai mult seara, după ce aleargă toată ziua fără a pune combustibil în motor suficient dimineaţa.

Să nu ne îngăduim luxul ucigător de a nu servi masa de dimineaţă. Pentru aceasta, vor fi, desigur, necesare, anumite schimbări în stilul nostru de viaţă, însă merită efortul. Greu ne va fi doar câteva zile, până intrăm în noul ritm. Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să ne culcăm mai devreme, seara, pentru a ne putea scula mai devreme, dimineaţa, ca să avem timp să mâncăm. Apoi, să avem timpul necesar pregătirii mesei de dimineaţă. Tot ce se poate face seara, trebuie făcut dinainte.

Ce putem mânca la masa de dimineaţă? Veţi putea parcurge reţetele alimentare şi vă recomand să alegeţi în special din cele pe bază de cereale şi fructe care, desigur se pot alterna şi cu alte alimente, de exemplu cu paste, pateuri din leguminoase. Veţi putea alege dintr-o multitudine de variante de reţete. Urmează doar sa vă planificaţi alternarea şi pregătirea lor. Important este să mâncăm bine dimineaţa, să nu plecăm flămânzi de acasă, căci vom cere corpului să folosească din materialele de rezervă (proteine, în principal) din corp, şi aceasta ne va slăbi sănătatea.

Masa de prânz este a doua masă ca importanţă. Când o servim? Este bine să nu fie mai târziu de ora 13, ca să nu întârziem cina.

Masa de prânz trebuie să fie de asemenea consistentă. Se poate oare, când eşti la serviciu (iar la serviciu suntem cinci zile din şapte), să mănânci un prânz consistent? Da, se poate, având grijă, tot seara, să ne pregătim „un pachet consistent” pentru a doua zi. Ce să ne punem la pachet? Vezi în primul rând reţetele de paste şi pateuri care sunt tartinabile sau care pot fi uşor transportate în cutiuţe de plastic cu capac şi, de asemenea, salatele/legume: roşii, castraveţi, ardei sau măsline, care trebuie obligatoriu să le însoţească pe acestea. Cei care sunt acasă la ora prânzului sunt mai favorizaţi - ei pot consuma în tihnă mâncăruri din legume, leguminoase, etc.

Conştientizând aceste lucruri, ne dăm seama de ce la începutul Bibliei este subliniată expresia „a fost o seară şi apoi o dimineaţă”. Ziua începe de fapt cu seara dinaintea ei, când se pregăteşte practic ziua respectivă. Nefăcând ceea ce trebuie pentru ziua respectivă în „seara” dinaintea ei, avem toate şansele să o ratăm.

Cina, ultima masă a zilei, se va servi cu 4 ore înainte de culcare - deci ora 18. Aceasta pentru oamenii cu o greutate normală. Pentru cei supraponderali, cina trebuie servită cu multe ore mai devreme, înainte de culcare, în funcţie de câte kilograme are în plus persoana respectivă. Cei cu obezitate pronunţată nu trebuie să mai mănânce absolut nimic după orele 14-15.

Mai sunt încă detalii importante legate de „când” mâncăm.

Dacă mâncăm bine la cele trei mese ale zilei (de fapt, ideal este să fie doar 2 mese - dar cea de-a treia pe care o sărim să fie cea de seară!), aceasta înseamnă că nu vom mânca deloc între mese. Iată o altă condiţie esenţială. Acest lucru este necesar pentru a da organelor digestive răgazul necesar să termine digestia în voie şi spoi să se odihnească. Deci pauză totală de 5-6 ore între mese. Dar în acest răstimp se bea apă din belşug - la 30-60 minute după masă până cu 30 minute înainte de masă. Dacă respectăm aceste lucruri, ne vom simţi excelent şi vă asigur că nu veţi simţi foame decât cu jumătate de oră înainte de apropierea orei de masă următoare.

Atenţie: a nu se consuma dulciuri seara pentru că se depun pe dinţi şi se dă posibilitatea cariilor să lucreze noaptea.

Cât mâncăm?

Cel lacom stârneşte certuri".

Dacă ajungem să ne corectăm deprinderile alimentare legate de „cum” mâncăm, nu va mai fi o problemă „cât” mâncăm. Mestecând bine alimentele, nu vom mai simţi nevoia să mâncăm mult.

Este însă important să respectăm cât trebuie să consumăm din cele şase grupe de alimente şi cât trebuie să reprezinte din aportul caloric total elementele nutritive.

Să luăm un exemplu practic:

Dacă 10% din aportul caloric total zilnic trebuie să provină din proteine, adică cca 50 g proteine (pentru o persoană de 60 kg), aceasta înseamnă:

10% aport caloric = 2000/2500 : 10 = 200-250 calorii zilnic din proteine.

Din ce le putem procura?

• 150 g soia conţin 50 g proteine
• cca 250 g fasole uscată conţin aprox. 50 g proteine
• cca 250 g mazăre uscată conţin aprox. 50 g proteine
• cca 200 g orez conţin cca 15 g proteine
• cca 250 g cartofi conţin cca 20 g proteine
• 1 măr de 100 g conţine cca 3 g proteine
• 250 g paste făinoase conţin cca 45 g proteine.

Dacă luăm în calcul faptul că noi ne alimentăm din mai multe surse de proteine, într-o zi, vom vedea că nu stăm tocmai rău la capitolul proteine, dimpotrivă, ar trebui să le reducem! Să vedem cum stăm cu grăsimile pe care trebuie să le consumăm zilnic, sau mai bine zis în ce cantitate:

Am văzut că 20% din aportul caloric al unei zile trebuie să provină din grăsimi, adică cca 500 cal/zi.

• 1 lingură ulei conţine cca 10 g grăsimi
• 100 g soia conţine cca 18 g grăsimi
• 100 g măsline conţin 80 g grăsimi
• 100 g nuci, alune conţin 70-85 g grăsimi
• 100 g cereale conţin 5-15 g grăsimi

Având în vedere că 1 g de lipide ne furnizează 9 calorii, dacă zilnic avem nevoie de cca 500 calorii provenind din grăsimi, aceasta înseamnă că într-o zi nu trebuie să depăşim cca 50-55 g grăsimi.

În acelaşi fel se poate calcula şi necesarul zilnic de glucide, ţinând cont că acestea trebuie să ne furnizeze cca 60-70% din aportul caloric total al zilei.